Chișinău

Descoperă viaţa evreiască a Chişinăului

Acest Ghidul Audio readuce la viaţă istoria evreilor din Chişinău. Explorați atmosfera unică a acestui oraș multietnic, cunoscut pentru înfloritoarea și vibranta comunitatea evreiască. Locurile de violență, precum și schimbul cultural devin vizibile, în timp ce ascultați amintirile a treisprezece evrei supraviețuitori ai Holocaustului. Ghidul audio îmbină fapte istorice cu povești personale, împărtășite în interviuri Centropei, acestea conectează trecutul cu prezentul și te ghidează prin oraș.

Ghidul Audio este dezvoltat de Centropa în colaborare cu Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, Centrul de Cercetare și Educație Maghid: Patrimoniul evreiesc Moldova și EcoVisio.

Ascultă acum:

Despre Ghidul Audio de la Chișinău

00:00
00:00
  • No title 00:00

Acest ghid audio despre viața evreiască din Chișinăul secolului XX este elaborat și pregătit de Institutul Istoric Evreiesc Centropa și de Centrul Memoriei Istorice din Babenhausen. Un ghid audio dezvoltat în colaborare cu Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, Centrul de Cercetare și Educație Maghid: Patrimoniul evreiesc Moldova și EcoVisio, ce folosește materiale de arhivă care au fost colectate în cursul cercetărilor istoriei de către dr. Irina Șihova, dr. Diana Dumitru, Holger Kön, Christian Khan și Maximilian von Schöhler. Ghidul audio este dedicat siturilor Chișinăului legate de viața evreiască și vă permite să vă familiarizați cu istoria evreilor din Chișinău.
Ghidul audio îmbină fapte istorice cu povești personale, împărtășite de treisprezece evrei din Chișinău care au supraviețuit Holocaustului și au fost intervievați de Centropa. Ne trimite la Chișinăul copilăriei și tinereței lor și împărtășesc cu noi atmosfera unică a acestui oraș multinațional înainte de al Doilea Război Mondial. Aflăm și despre ororile războiului, perioada sovietică până în 1991 și renașterea vieții evreiești după ce Moldova a obținut independența.

Această viziune personală asupra vieții evreilor din Chișinău reînvie istoria lor din acest oraș, legând trecutul cu prezentul. Evreii locuiesc la Chișinău încă de la începutul secolului al XVIII-lea. În 1774, aproximativ 600 de evrei locuiau într-un oraș a cărui populație până la sfârșitul secolului XVIII era de aproximativ 7.000.  Între 1812 și 1918, Chișinăul a aparținut Imperiului Rus și a fost centrul administrativ al Basarabiei.
Chișinăul era un oraș multietnic locuit de evrei, ruși, ucraineni, români, polonezi, germani, armeni, greci, țigani. În secolul XIX, orașul a crescut rapid – și odată cu el a crescut populația evreiască. În 1847, peste 10.000 de evrei locuiau la Chișinău, reprezentând aproximativ 12% din totalul populației. Până în 1897, când orașul avea oficial aproximativ 100.000 de locuitori, numărul evreilor a crescut de cinci ori până la jumătate din populația Chișinăului. La sfârșitul secolului, evreii erau cel mai mare grup etnic din Chișinău.

Odată cu industrializarea, apăreau fabrici, multe dintre ele aparținând evreilor. Dar și printre muncitorii de rând, inclusiv zilieri, erau mulți evrei. Evreii erau prezenți în toate domeniile vieții, iar comunitatea evreiască a jucat un rol important în dezvoltarea, viața socială și economică a orașului.

Pogromurile anti-evreiești din 1903 și 1905 au avut consecințe de amploare asupra vieții evreilor din Chișinău și din întreaga lume. În Imperiul Rus pogromuri au avut loc încă în anii 1880, dar Pogromul de la Chișinău, care a izbucnit în 1903 în timpul Paștelor ortodoxe și al Pesahului evreilor, s-a dovedit a fi cel mai sângeros din istoria Imperiului Rus. 49 de evrei au fost uciși, peste 600 – răniți, sute de case și fabrici au fost distruse și arse. În 1905, în Basarabia s-au petrecut din nou pogromuri anti-evreiești și nu numai la Chișinău, iar alte 19 persoane au fost ucise. Pogromurile de la Chișinău au fost un moment de cotitură în istorie, dincolo de Basarabia. Influența lor asupra vieții evreiești din Chișinău este relatată de acest audio-ghid.

Din 1918, Chișinăul face parte din Regatul României. Deși la sfârșitul anilor 1930 administrația românească a discriminat evreii, o mare parte a perioadei interbelice viața comunității evreiești a înflorit. Născut la Chișinău în 1928, David Vanșelboim își împărtășește amintirile din copilărie despre viața evreiască din anii 1930 într-un interviu pentru Centropa:

Când eram copil, Chișinăul era un oraș destul de mare. Era locuit de moldoveni, ruși, evrei, greci, armeni, bulgari, polonezi. Am locuit într-un cartier preponderent evreiesc din centrul orașului. Evreii erau meșteșugari și comercianți, dar existau și medici, avocați evrei. În Chișinău erau peste 60 de sinagogi și case de rugaciuni. În afară de instituții religioase, existau școli evreiești pentru băieți și fete, orfelinate pentru orfani și copii din familii sărace, case de bătrâni, un spital evreiesc și o rețea dezvoltată de organizații de caritate. Tinerii evrei erau pasionați de ideile sioniste. Deși respectam tradițiile și sărbătorile, tatăl meu credea cu adevărat în știință și educație. A aparținut intelectualității evreiești progresiste și a lucrat ca pediatru.

Polina Leibovici ne vorbește și ea despre viața evreiască bogată și complicată din Chișinăul copilăriei sale:

Chișinăul era împărțit în orașul de sus și orașul de jos. Orașul de jos era o zonă săracă și murdară, iar cel de sus era cu mult lux. Existau magazine scumpe pe strada centrală, Aleksandrovskaya. Unul dintre cele mai mari era cel de îmbrăcăminte deținut de familia Barbalat. […] Proprietarii aduceau mărfuri din Franța și din alte țări europene. […] Aceste magazine erau destinate oamenilor înstăriți. Existau magazine mai mici. Majoritatea aparțineau evreilor, dar existau și magazine ale proprietarilor ruși.[…] Locuitorii Chișinăului se plimbau pe strada Aleksandrovskaya, lângă Arcul de Triumf. Mamele cu copii mici ieșeau la plimbare pe bulevard.

Exact un an, din iunie 1940 până în iunie 1941, Chișinăul și toată Basarabia au aparținut Uniunii Sovietice. În acest an, zeci de mii de basarabeni, inclusiv mii de evrei, au fost deportați în Siberia, în primul rând sioniști, intelectuali și oameni de afaceri. La 16 iulie 1941 trupele germane și române au intrat în oraș. În următoarele luni, mii de evrei au fost uciși, peste 11.000 au fost trimiși în ghetoul de la Chișinău, iar de acolo deportați în lagărele guvernământului din Transnistria. Puțini dintre evreii din Chișinău au supraviețuit.

După cel de-al Doilea Război Mondial, mii evacuați dinaintea războiului, s-au întros acasă. Puțini dintre ei au supraviețuit în ghetoul de la Chișinău, cei mai mulți s-au întors din evacuare, iar unii din lagăre ce concentrare. În vremea sovietică, o singură sinagogă a fost deschisă în oraș, viața religioasă evreiască a fost de fapt interzisă, deși numărul evreilor care locuiau în Chișinău a crescut la 50.000 în 1970. În anii ’70, mii de evrei au emigrat, în principal în Israel. Când Moldova și-a declarat independența în 1991, aproximativ 35.000 de evrei locuiau în capitală. În prezent, rămân doar câteva mii.Cu toate acestea, din 1989, viața comunității evreiești a reînviat. Acest lucru s-a întâmplat datorită sprijinului organizațiilor de caritate evreiești. Monumentele și memorialele din oraș sunt o amintire a vieții evreiești de odinioară prospere și a celor mai întunecate momente din istoria evreiască a orașului.

Descoperiți bogata istorie evreiască a Chișinăului – sperăm să vă bucurați de ghidul nostru audio.

Citeste mai mult

Toate stațiile de pe Audiowalk Chișinău

Cimitirul evreiesc, zid

Cimitirul Evreiesc

“Această parte a cimitirului a fost distrusă după război, când autoritățile sovietice încercau să dea uitării faptul că evreii au locuit în acest oraș. Acum, în acest loc este un parc care aproape că a devenit parte a centrului Chișinăului. “ – Boris Dorfman

Teatrul Anton Cehov

Sinagoga Corală

”Îmi amintesc bine că în vacanțe tatăl meu îmbrăca un costum negru și mergea cu mama la Sinagoga Corală, cea mai mare din Chișinău. […] Sinagoga era foarte frumoasă și aglomerată.“ – Bella Chanina

Sinagoga geamgiilor  „Gleizer Șil”

Sinagoga geamgiilor „Gleizer Șil”

După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au permis supraviețuitorilor Holocaustului să folosească o singură clădire religioasă: Gleizer Șil, sinagoga geamgiilor și a legătorilor de cărți

Clădirea fostei Sinagogi Lemnaria

Sinagoga Lemnăria

Clădirea fostei sinagogi Lemnăria a fost construită în 1835 și mai bine de 100 de ani a servit ca lăcaș pentru una dintre sinagogile centrale ale orașului. Aici se află biroul Comunității Evreiești din Republica Moldova, Centrul Cultural Evreiesc KEDEM și mai multe organizații de caritate și de tineret evreiești.

Bulevardul Ștefan cel Mare in Chișinău

Strada Alexandrovskaya

„Strada Alexandrovskaya era pavată, ca majoritatea străzilor din Chișinău, iar pe ea circula tramvaiul. Îmi amintesc casele cu un nivel, unele dintre ele erau foarte frumoase. Pe strada Aleksandrovskaya erau multe magazine deținute de evrei.“ – Zlata Tkach

Ruinele fostului spital evreiesc

Spitalul evreiesc

Fostul spital evreu a fost fondat în 1817. Pe măsură ce Comunitatea Evreiască a crescut, a fost extins și a inclus o și o sinagogă până la naționalizarea spitalului în 1940.

Shlima Golstein, a doua din dreapta în primul rând

Orfelinatul evreiesc pentru fete

În 1920 a fost deschis un orfelinat evreiesc pentru fete. Șlima Goldștein a fost una dintre fetele care și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei într-un orfelinat evreiesc ea fiind intervievata Centropei.

Clădirea Liceului Dadiani astăzi

Liceul Dadiani

Clădirea fostei sinagogi Lemnăria a fost construită în 1835 și mai bine de 100 de ani a servit ca lăcaș pentru una dintre sinagogile centrale ale orașului. Aici se află biroul Comunității Evreiești din Republica Moldova, Centrul Cultural Evreiesc KEDEM și mai multe organizații de caritate și de tineret evreiești.

Teatrul de păpuși Licurici

Gimnaziul francez Jeanne d`Arc

„După terminarea școlii primare am intrat la gimnaziul francez „Jeanne d`Arc”. Era un gimnaziu privat, cel mai prestigios și cel mai scump din oraș.” – Polina Leibovich

construirea fostului gimnaziu pentru fete

Gimnaziul pentru fete „Regina Maria”

Gimnaziul pentru fete „Regina Maria”a fost fondată în 1864 ca școală privată pentru fete din familii distincte din Chișinău. Printre studențele lor au fost și intervievațele Centropei Sarra Shpitalnik și Zlata Tkach.

Monumentul victimelor ghetoului evreiesc

Monumentul victimelor ghetoului evreiesc

în iulie 1941, peste 11.000 de evrei – bărbați, femei și copii – au fost închiși în ghetou. Monumentul victimelor ghetoului de la Chișinău a fost ridicat în 1993.

Clădirea fostei școli profesionale evreiești pentru fete

Școala profesională pentru fete evreice

Școala a fost fondată în 1885 la inițiativa elitei intelectuale basarabene. Elevii erau veniți din toată Basarabia, mai ales din cele mai sărace familii de evrei. Educația era gratuită, cei mai buni studenți primeau burse, iar școala organiza tabere gratuite de vară.

havuzul din parcul Stefan cel Mare

Parcul orașului

„Tinerii se plimbau prin parcul orașului, unde există și monumentul lui Ștefan cel Mare. Mi-a plăcut să merg în acest parc, să stau pe o bancă cu o carte și să privesc pe ascuns cuplurile de îndrăgostiți.“ – Polina Leibovich

Villa Kligman

Villa Kligman

Vila Kligman a fost acasă la una dintre cele mai cunoscute familii de evrei din Chișinău. A fost construită în 1898 pe numele avocatului Moses Kligman.

Stolperstein (în memoria lui Moisei Berleand)

Stolperstein (în memoria lui Moisei Berleand)

În fața fostei case a familiei Berleand, în trotuar, este montat un stolpersteine în memoria lui Moisei Berleand. Care a fost arestat și deportat la Auschwitz-Birkenau, unde a fost omorât.

Finanțat de