Ruinele unei clădiri impresionante de pe teritoriul Spitalului orășenesc nr. 4 de pe strada Columna nr. 150 atrage atenția tuturor. Cândva era clădirea principală a spitalului evreiesc, care a fost acolo până în 1940. De ani de zile, clădirea cu două nivele așteaptă reparații. Cu toate acestea, până în prezent doar zidăria exterioară, aproape de a se prăbuși, a fost fixată cu tije metalice.
Clădirile din preajmă sunt încă folosite de spitalul municipal. Ele, la fel, făceau parte din fostul spital evreiesc, fondat în 1817. La mijlocul secolului al XIX-lea, această instituție avea aproximativ 30 de paturi, finanțate prin subvenții de la stat, fonduri proprii ale comunității evreiești și donații. Odată cu creșterea comunității evreiești din Chișinău, spitalul evreiesc s-a extins și el: până în 1900 erau peste 100 de paturi. La acea vreme, și o sinagogă, nou construită, făcea parte din complex. În 1911 spitalul avea 200 de paturi. În mare, spitalul deservea membrii comunității evreiești din Chișinău. În spitalul evreiesc s-au născut și noi membri ai comunității evreiești, inclusiv Bella Ceanina:
„M-am născut în spitalul evreiesc din Chișinău în 1923 și am fost înregistrată în cartea rabinatului. După război, a trebuit să obțin un certificat de naștere, deoarece originalul a fost pierdut. În sinagogă a fost găsit Registrul din 1923, care conținea o înregistrare a nașterii mele. Urmând tradițiile familiei, mama a vrut să-mi spună Iulia în onoarea tatălui ei, dar a fost descurajată de alții: „Și dacă vei avea vreodată băiat?”
Spitalul oferea mâncare koșer pacienților, iar în curte era propria sinagogă. Dacă treceți de ruinele de la intrarea principală, veți vedea două clădiri mici din cărămidă. Una dintre ele putea fi sinagogă, în timp ce cealaltă – mikva. Totuși, acest lucru nu a fost încă demonstrat.
Spitalul evreiesc a jucat un rol special în istoria Pogromului din 1903. Aproximativ 500 de persoane, inclusiv 95 de răniți grav, au primit tratament aici, după cum își amintea mai târziu medicul șef al spitalului, dr. Moisei Sluțky. Opt răniți au murit aici din cauza rănilor grave. S-au păstrat fotografii în care răniții au fost filmați împreună cu personalul medical al spitalului.
Istoria spitalului evreiesc din Chișinău s-a încheiat odată cu venirea puterii sovietice în 1940, când el a fost naționalizat și transformat în spital orășenesc. Cu toate acestea, în 1946, două treimi din toți medicii din Chișinău erau evrei.
